Referendum justiție. Ce se întâmplă după votul din 26 mai

CCR a amânat, pentru 26 iunie, pronunțarea pe obiecțiile de neconstituționalitate formulate de PNL- USR și de președintele Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse de Parlament Codului Penal și Codului de Procedură Penală. Motivul deciziei de marți a Curții este aprofundarea studierii sesizărilor depuse de Opoziție și Klaus Iohannis.

Potrivit datelor finale centralizate de Biroul Electoral Central (BEC), la referendumul pe teme de justiţie, organziat pe 26 mai, din 7.922.591 de participanți, 6.459.383 de răspunsuri au fost favorabile întrebării referitoare la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie.

Decisiv însă va fi votul Curții Constituționale a României (CCR). Judecătorii au decis în mai multe rânduri amânarea pronunțării asupra sesizărilor depuse de Opoziție și de șeful statului asupra modificării Codului penal și Codului de procedură penală.

Locul de basm din România care te duce cu gândul la marile temple...

Ce a pățit un pensionar de 92 de ani, după ce a angajat...

Pe 25 aprilie, PNL şi USR au depus la Curtea Constituţională sesizări în legătură cu proiectul care a modificat Codul penal şi pe cel care a schimbat Codul de procedură penală, iniţiative adoptate de Parlament.

Citește și REZULTATE FINALE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. CLASAMENTUL OFICIAL AL PARTIDELOR POLITICE 

Printre articolele sesizate de opoziţie ca fiind neconstituţionale se numără şi articolul 16 (3) litera a din Codul penal.

„-Art. 16 alin. (3) – lit. a) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte. Ori de câte ori legea penală prevede că pentru a putea fi infractiune se impune săvârşirea faptei într-un anume scop, infracţiunea trebuie să fie săvârşită cu intenţie directă, care să rezulte în mod neîndoielnic, din circumstanţele concrete ale cauzei-. Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa constată , prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituţie, a statuat că “orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii.”Or, dispoziţia cuprinzând condiţia ca intenţia directă „să rezulte în mod neîndoielnic, din circumstanţele concrete ale cauzei” este neclară, inclusiv prin raportare la obiectul dispoziţiei modificate, în sensul că cerinţa impusă de legiuitor şi-ar găsi rostul mai degrabă în cadrul dispoziţiilor referitoare la probaţiune. Astfel, dispoziţia de modificare a art. 16 alin. (3) lit. a) încalcă principiul securităţii juridice, consacrat la art. 1 alin. (5) din Constituţie”, potrivit textului sesizării.

PNL şi USR transmit, de asemenea, că eliminarea modificării articolului 35 (1) din Codul penal încalcă prevederile Constituţiei.

„În opinia noastră, considerentele precitate îl obligau pe legiuitor ca, în procedura de punere în acord a legii, să modifice art. 35 alin. (1) C. pen. în sensul eliminării condiţiei unicităţii subiectului pasiv în cazul infracţiunilor continuate. Or, prin eliminarea in corpore a dispoziţiei de modificare a art. 35 alin. (1) C. pen. se revine la forma în vigoare, care, textual, prevede aceeaşi soluţie normativă. De altfel, soluţia legislativă aleasă contravine şi scopului declarat al iniţiatorilor, de punere de acord a prevederilor Codului penal cu deciziile Curţii Constituţionale.Prin urmare, dispoziţia de eliminare a modificării art. 35 alin. (1) C. pen. încalcă art. 147 alin. (2) şi (4) din Constituţie, referitoare la limitere reexaminării şi la efectul general obligatoriul al deciziilor Curţii Constituţionale”, se mai arată în textul sesizării depuse de PNL şi USR.

Citește și BEC: PESTE 5 MILIOANE DE ROMÂNI AU VOTAT „DA” LA AMBELE ÎNTREBĂRI DE LA REFERENDUM

Şi articolele privind termenele de prescripţie sunt amintite de Opoziţie.

„Diminuarea termenelor de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiuni cu pericol social ridicat, concomitent cu reducerea termenelor speciale de prescripţie a răspunderii penale pune la îndoială aptitudinea sancţiunilor penale de a-şi atinge scopul preventiv. Prin urmare, considerăm că art. 154 alin. (1) lit. b) şi c) şi art. 155 alin. (3) încalcă prevederile art. 1 alin. (3) din Constituţie privind statul de drept, care „impun legiuitorului obligaţia de a lua măsuri în vederea apărării ordinii şi siguranţei publice, prin adoptarea instrumentelor legale necesare în scopul reducerii fenomenului infracţional (…) cu excluderea oricăror reglementări de natură să ducă la încurajarea acestui fenomen.” (Decizia nr. 44/2016) De asemenea, se ignoră cu desăvârşire dreptul victimelor de a avea ele însele parte de o procedură echitabilă, încălcându-se, astfel, art. 124 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia „Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi”, precum şi principiul aflării adevărului, „adică dreptul la un proces echitabil al părţii interesate în luarea în considerare a tuturor probelor administrate care contribuie la aflarea adevărului, şi principiul dreptăţii, consacrat de art. 1 alin. (3) din Constituţie ca o valoare supremă a statului de drept” (Decizia nr. 54/2009)”, transmit reprezentanţii PNL şi USR.

Iohannis: ”Mă aștept să se implice societatea pentru ca politicienii să nu poată ignora referendumul”

Președintele Klaus Iohannis a declarat că are așteptări ca întreaga societate românească să se implice activ în așa fel încât politicienii să nu poată ignora rezultatul referendumului pe justiție, iar acesta să fie pus de îndată în practică.

„Concluzia, după scrutinul din 26 mai, este una foarte simplă și doresc să o împărtășesc și cu dumneavoastră: românii au spus ferm că își doresc un parcurs european pentru România, în ciuda încercărilor eșuate de a slăbi încrederea cetățenilor în proiectul european. Românii au dovedit, prin vot, că orice schimbare începe de la o aspirație și de la înțelegerea modului în care funcționează lumea de astăzi. Românii au transmis un mesaj clar, un mesaj proeuropean, au hotărât că locul României este, fără îndoială, în Uniunea Europeană, în rândul statelor care susțin și cred în proiectul european, și, pe scurt, au demonstrat că își doresc să se implice activ în apărarea statului de drept”, a afirmat Klaus Iohannis, marți, în cadrul Forumului Internațional al Societății Civile.